Titanic

Una dintre povestile mele preferate este povestea Titanicului.Vaporul tuturor timpurior care s-a scufundat intr-un mod extrem de tragic si care nu merita sa se scufunde.Insa oameni nu erau demni de ceea ce ei au construit.Splendoarea si maretia lui nu merita sa stea pe fundul oceanului dar se pare ca nu era menita noua.

Continuare de la postare(nu pot sa postez normal,am nijte virusi):
"-Si acum ce facem?am intrebat enervata.
-Cum adica ce facem?spuse Peter mai nervos decat mine.
-Am ajunns in Anglia!Nu avem bilet,cum ajungem la bordul Titanicului?
-Cu ajutorul Clepsidrei!!!
-Nu putem,pentru moment o putem folosi doar o singura data!Pana pe 15 aprilie mai avem o singura calatorie!Va trebuii sa ajungem acolo intr-un mod mai putin stiintifico-fantastic.
Asa am si facut.Ce bine ca in 1912 nu se controlau prea bine bagajele.Ne-am ascuns intr-o masina care urma sa fie dusa in apropiere de sala motoarelor.Odata ce m ajuns ne-am alaturat celor de la clasa a III-a.Foarte frumos vaporul.Senzatia de a-l vedea in realitate era prea coplesitoare.Am iesit pe punte si primul loc in care m-am dus a fost prova vasului.Ma gandeam sa fac faza din film,insa nu am facut-o,dar tout ma-, urcat pe balustrada si am simtit ca sunt un pescarus care zboara deasupra oceanului.
Apoi mi-am amintit de ce eram aici si am intrebat un ofiter unde este capitannul.Dar vazand imbracamintea mea de sec 21 a crezut ca sunt de la clasa a III-a si a zis ca omul de care intreb nu are timp de fete de la clasa a III-a.
-Nu sunt de la clasa a III-a,acum spune-mi unde e capitanul?
-Si de ce te intereseaza asa de mult capitanul?
-Nu te priveste..adica te priveste Murdoch,daca nu vrei ca viata ta sa fie in pericol spune-mi unde e capitanul!!!
-De unde-mi cunosti numele si ce vrei de la capitan??
-Du-ma la capitan si vei afla raspunsurile la ntrebarile pe care mi le-ai pus!!
-Bine!Pe aici!!!
M-a condus pana la cabina capitanului.Acolo era si Andrews.Se uita pe planurile vaporului.Atunci am luat si eu un plan si am zis:
-Dupa cum toti stiti,Titanic poate plutii cu 4 compartimente inundate dar nu cu mai mult ,deci daca un iceberg sa-r ivi si lar "zgaria" asa incat 5 compartimente sa se inunde,titanicul s-ar scufunda intr-o ora,maxim doua...
-Ai dreptate dar pana la urma cine esti si ce cauti aici?zise Andrews.
-Sunt un prieten al Titanicului.
-Deci ce-i cu aceasta teorie care daca s-ar adeveri ar fi catastrofala?
-Bine spus domnule Andrews.Aceasta teorie insa nu e doar o teorie ci ceva...care se va intampla pe 14 aprilie.
-Cred ca glumesti!Si tu de unde stii?zise Ismay,care intra in camera dupa ce cu siguranta ascultase povestea mea la usa!!!
Nu cred ca am fost mai mervoasa vreodata pe idiotul acela.1500 de suflete pierdute din cauza mandriei lui.
-Hai spune-ti replica!!!"Titanic e de nescufundat,numic nu-l poate scufunda"!Daca sfatuiesti cumva pe capitan sa mareasca viteza am sa-ti dau una de am sa te trimit singura la New York chiar acum.
-Da-ti-o afara de aici!Cum indrazneste sa ma insulte!!
-Adevrat ca povestea ei pare adevarata dar...
-E o tampenie!!!O ameni in toata firea si crde=ti poveestile unei pustoice de la clasa a III-a.
-Da ai dreptate Bruce,acum te rog sa pleci!!!
-Nu pot sa cred, Andrews,nu mai fi asa naiv,esti un om bun andrews,nu meriti sa mori!!!
-A..
Din pacat nu i-am convins dar mai am 2 zile.Acum vreau sa vad pe unde sunt prietenii mei.Probabil la masa!!!
Tot in aceeasi zi mi-am gasit prietenii petrecand cu cei de la clas a III-a.Am intrat si eu in incapere dar fara sa fiu observata.Rezemandu-ma usor de usa am stat sa privesc atmosfera.Toti erau lipsiti de griji si fericiti ca au apucat bilete pe grandiosul pachebot Titanic.Bucuria m-a cuprins si pe mine dar nu pentru mult timp,inlocuindo sentimente de frica,disperare si tristete.Frica pentru toate cele 2000 de suflete printre care ma numaram eu si prieteni mei,disperare pentr ca nu stiam ce sa fac pentru a salva acest vapor si nu in ultimul rand 2000 suflete.Era o povara care apasa greu pe umerii mei ,iar tristete...Tristete pentru ca stiam ca ceea ce vad era o iluzie,acum toti cei de acolo erau morti,chiar si supravietuitorii.Pentru un moment am crezut ca ochii mi joaca feste,am crezut ca-s in camera mea nu pe un vas pe care s-r putea sa mor.Clepsidra ne daduse un bilet dus -intors dar pe care inca nu stiam cum sa-l folosesc.Si daca il iroseam fara rezultat...ei bine,eram morti.
Inchisesem ochii pentru ai deschide mai poi(crezand ca-mi limpezesc vederea astfel) dar cand i-am deschis mi s-a parut ceva ciudat:formele oamenilor din incapere care erau clare acum imi apareau ca nuste umbre trecatoare si zarva din acea camera (care desi era asurzitoare,imi placea) se transformase intr-o soapta pierduta in zare.Apoi am simtit cum vaporul se zguduia.M-am intors sa ma uit pe hol dar am ramas uluita,un suvoi de apa se apropia cu viteza.Invingandu-mi spaima m inceput sa alerg dar,intr-un tarziu drumul se incheia.Prinsa intre perete si apa rece ca gheata am auzit deodata pe cuneva strigaandu-mi umele.Apa se apropia asa ca am inchis ochii asteptndu-mi moartea dar cand i-am deschis am bservat ca ma aflam pe un pat dintr-o cabina cls a III-a.Probabil c tot usese un vis,unul urat.Peter statea langa mine cu fata lui de amic ingrijorat cu care ma obisnuisem de atata vree.Ciudat insa era visul...Peter rupse tacerea cu o intrebare de care ma temeam?
-Ce ai vazut?Sunt sigur ca ai vazut ceva.Ne poti spune?
Incercand sa fac pe ametita am raspuns cu alta intrebare:
-Ce s-a intamplat?Ultima data eram jos in sala cea mare.
-Ti-ai pierdut cunostiinta si a trebuit sa te luam de acolo pentru ca spuneai mereu:"Iceberg-ul,icebergu-l l-a lovit,am esuat,vom urii cu totii!!!"Atrageai privirile celor din sala.
-Pete,Chriss...ce m-as face fara voi?
-Nici sa nu te gandesti la ceva rau,vom fi aici pentru tine mereu,indiferent de situatie!!!
-Stiti,ininte sa va intalnesc am crezut ca nu mi exista prieteni adevarati.Acum vreau sa va spun ceva!
-SPUNE?zise Pete curios.
-Daca se intampla nenorocirea...urca-ti in barci fara mine!!!
-Ce?spusera ei in cor.
-Vreau sa va spun ca daca se intampla ceva eu nu mai vin!!
-De ce?Ce te-a apucat?
-Imi e dat sa mor aici,stiu asta si m-am obisnuit cu ideea asta dinainte de sosirea noastra pe vas.
-Niciodata!!!se rasti Pete.
Scapararea din ochii lui se schimbase.Era plin de speranta dar totul se schimbase.Tacu.Simteam nevoia cu totii sa iesim pe punte la aer curat.Insa eu nu mai suportam niciun minut in care ochii plini de tristete ai lui Pete sa ma tintuiasca si dureau enorm.Uram ceea ce le facusem dar mereu am simtit ca sfarsitull meu era legat de Titanic.Visul imi arata clar.Niciodata visele mele nu au mintit,mereu s-au adeverit.

Iesind pe punte gandul mi-a zburat la prova vasului.Am inceput sa alerg pana am ajuns acolo.Privelistea era de asfintit.M-am rezemat usor de grilaj.Cu adevarat Titanic era vaporul viselor pentru ca privind oceanul in fata am avut sentimentul ca sunt intr-un vis care nu vroiam sa se termine.Insa visul se termina,lacrimile aparura si se prelinsera usor pe obraz.
O fetita ma intreba e ce plang si ce poate face pentru a ma opri.Apoi i-am spus:
-Tu nu poti face numic pentru mine,dar poti face multe pentru tine.In noamtea de 14-15 aprilie promite-mi ca daca se va intampla ceva tu vei fi prima la barcile de salvare.Nu ma intreba de ce doar promite-mi.Promiti?
-Sigur...Si orice ar fi cu tine,nu mai plange ci bucurate caci esti pe vasul ingerilor!!!
Cu adevarat caci in curand o sa fim ingeri...Sau nu.In ziua asta nu pot face nimic pentru ca e pe terminate ,dar mai sunt 2 zile.
Ei bine ziua inca nu se terminase dar mai era putin.In noaptea asta vroiam sa stau treaza pe punte pentru a privi stelele.Intre tip insa,o sa mai petrec timp plimbandu-ma.
Intorc capul spre clasa I.Pe o banca statea un baiat de varsta mea su poate mai mare cu 1-2 ani.In fine.Ceva ma atras la el.Era diferit de ceilalti adolescenti de la clasa I .Purta haine de buna calitate,parul ii era negru ca noaptea,ochii albastrii ca ai cerului senin.Dar cad se uita la modul cum se comportac cei de rangul lui ,se uita cu dispret.Nu avea are de ingamfat ca unii dintre ei i vorbea cu toti,chiar si cu cei de cls III.Ii intrebase pe toti cum stau pe vapor.Aflasem apoi ca era fiul proprietarului vsului,bun prieten cu Mr. Andrews.
M-am gandit sa intru in vorba cu el ,dar nu stiam cum.Pana la urma ,dupa ce m-am foit un timp pe punte m-am apropiat si am zis:
-Buna ziua!Pot sa ma asez ?
-Buna ziua si tie,straine!Ce vant te aduce langa mine?
-Vant...niciun vant,doar un necaz mare si o povara si mai mare!
Se intoarse spre mine.In ochii lui se citea curiozitatea,dar si ingriijorarea.
-Si ce necazuri ar putea avea o fata de la clasa ...
Se oprii.Probabil ca se dispretuia pe sine pentru ca era sa zica asta.
-De la clasa a III a!Continuai eu.
-Da...si ce necaz ai avea,daca imi permiti sa intreb?
-Necazul acesta nu e numai al meu,ci al tuturor de pe vas...mai mult nu-ti pot spune.
-Atunci nu cred ca te pot ajuta!
-Ok te intreb.Daca viata a mii de suflete ar sta pe umerii tai,iar tu ai putea sa faci ceva pentru a le salva,desi stii ca nu e sigur,tu ce ai face?
-Sincer,un lucru stiu ca as face1
-Ce?
-As face orice imi sta in putinta pentru a le salva!
-M-ai ajuta si tu sa le salvez,oare?
-Deci e adevarat ce mi-ai spus?
-Nu e politicos sa raspunzi la o intrebare cu o alta intrebare!Acum raspunde-mi,m-ai juta chiar daca ar fi greu de crezut situatia?
Tacu.Ramase pe ganduri ceva vreme dar cand sa-mi dea un raspuns tatal lui venii si-l lu de acolo.
-Domnule,cu tot respectul,mai lasatil un minut!!!
-Si de ce ar trebuii sa te ascult?
-Va rog cu respect ,doar unminut!
-Bine dar tu va trebuii sa dai socoteala daca va intarzia la cina sa cu logodnica.
-Nicio problema ,nu va dura mult.
-Poti sa pleci unpic,tate,sunt in urmata!Hey,nu-ti stiu numele?zise apoi intorcandu-se spre mine.
-Helena!Deci cum ramane?
-Inima imi spune sa te ajut orice ar fi,dar cum ai auzit,Marie(logodnica)ma asteapta!
De ce a durut atat de mult ultima propozitie nu stiu.Pentru momentam avut o senzatie de deva-vu.De parca se mai intamplase asta dar nu stiam cand.Faza cu logodnica imi era foarte cunoscuta.In fine.
-Deci ce spui,concret?
-Bazeaza-te pe mine la necaz!spuse el si pleca pe urma,dar parca nici el nu vroia sa plece.
Apoi am vazut ca se intunecase deja.Pe punte mai erau cativa oameni dar nici prin cap nu-mi trecea sa plec de pe punte,desi er cam frig.Dar asta nu era o piedica.Noaptea asta vroiam sa mi-o petrec sub cerul liber,privind la stele.Asta am si facut dar pe la miezul noptii mi s-a parut ca aud pasi apropiindu-se.M-am ridicat in capul oaselor si spre surprinderea mea l-am zarit pe Mr. Andrews.
-Donmule Andrews,aveti cateva minute?
-Sigur!Tu esti dra. cu iceberg-ul,nu-i asa?
-Deci asta-mi e porecla?
-Nu,dar nu-ti stiu numele?
-Helena!As vrea sa va arat ceva daca se poate?
-Astept!
Apoi am scos Clepsidra si i-am dat-o s-o tina.Dupa ce o analiza spuse :
-Pare o clepsidra normala daca o privesti in general dar daca o privesti in amanunt,imi pare una foarte speciala!
-Asa si este.Ea m-a ajutat s ajung pe vapor,cum ,nu va pot spune!
-As vrea sa te intreb despre acea teorie pe care ne-ai zis-o!Parca mi-ai lut vorbele din gura!
-Da stiu,dar cum v-am spus,nu e o teorie ci un adevar.Insa nu stiu cum sa dovedesc asta.Am doar o sansa.
-Daca unele lucruri se intampla ,atunci e voia cuiva mai mare decat tine.Nu-mi e cunoscut ce vrei tu sa schimbi dar totusi imi doresc sa ai succes!!
-In curand o sa vin cu ceva care va va surprinde,doar asteptati-ma!
Dupa aste vorbe rotite,l-am last sigur pe banca si m-am indreptat spre pupa vaporului.Vroiam ca vaporul sa intoarca inapoi in Southampton si sa ramana acolo.Singura mea speranta era Clepsidra.Imi era lar ca trebuia sa ma duc cu cateva zile in viitor si sa vin cu o dovada,poate un ziar cu stirea scufundarii,o lista de morti sau orice ar dovedi ca Titanic se va scufunda.Dar nu vroiam inca sa plec,mi-am zis ca voi aduce dovada pe 14 aprilie ziua,avand in vedere ca Titanic se lovea de iceberg noaptea tarziu.
Ma intreb daca sa-i chem si pe cei doi prieteni ai mei...probabil ca nu mi-ar iertao niciodata daca i-as priva de aceasta aventura.
Aud pasi in spatele meu.Un om de la casa a III-a cam beat era inspatele meu si nu prea avea intentii bune,iar eu nu aveam unde sa fug,Laun moment dat eram atat de aproape de marginea pupei incat daca mai mergeam unn pic in spate cadeam peste bord.Acel omm-a prins iar eu am inceput sa tip,pana cand individul mi-a dat drumul si a cazut lat.Apoi am auzit:
-Se pare ca necazurile se tin scai de tine!!
Era baiatul de la clasa I cu o bata de baseball in mana.Se pare ca el il linsase pe idiot de unul singur...
-Esti bine?intreba el.
-Da,multumesc!Dar tu ce cauti pe aici la ora asta?Nuerai cu logodnica?
-Sincer,m-am saturat de fata ei de increzuta si de toate aerele.Ai mei ma pun sa ma casatoresc cu ea doar pentru ca are bani.
-Bine ca nu am intalnito vreodata,pentru binele ei..
-Ha,ha!!Vreau sa vad asta...Mie oricum mi-au placut mereu fetele sarace,fara aere si fara prejudecati...
-Mda...ce-a vrut sa insemne asta?
-De ce ar trebui sa insemne ceva?
-Nu-mi mai raspunde cu intrebari,urasc asta..N-am nevoie de complicatii,am venit aici cu un scop sigur,acela de a salva Titanic de la dezastru...
-Nu se va intampla nimic cu Titanic.E de nescufu...
-Taci...nu spune acel cuvant!Titanic se va scufunda daca nu fac ceva...
-Imi pare rau,vroiam doar sa te linistesc in privinta scufundarii!!!
-Nu ma lua in seama,sunt doar speriata.Ti-as putea spune povestea mea,dar m-ai crede nebuna...
-Ce ,ca ai venit din viitor pentru a ne salva..Sunt lafel de speriat ca tine.
-De unde naiba ai stiut?
-Pai,sa vedem.Te-am vazut pe tine si pe ceilalti doi cand v-ati teleportat, si mai sunt si hainele care inca nu au fost fabricate.Pe eticheta de la blugi scrie 2010,si tu nu ai accent englezesc...
-Imi amintesti de Sherlock Holmes...Esti un geniu al deductiei sau ce?
-Nu chiar..doar ca am fost in locul potrivit la momentul potrivit.
-Oookkkk...Atunci cred ca ar trebuii sa stii ca pe peste 2 zile Titanic se va scufunda din cauza unui iceberg,1000 si ceva de oameni vor murii,inclusiv eu...asta  daca planul meu nu va merge.
-Asta a fost pe neasteptate..
-Si ca s-a facut si un film despre povestea de iubire a unui cuplu de pe titanic,in care baiatul moare pent-u asi salva iubirea...
-Asta ar putea fi un fel de deja-vu...
-Dar de ce?Sti vreun cuplu pe vas?
-Ar putea fi unul,pacat ca situatia e asa complicata...macar de n-ar fi fost loogodna...
-Stai putin...asta e cel mai mare deja-vu din lume.In film era fata bogata si logodita,iar baiatul era sarac.
-Am putea fi si noi asa...Si ce s-a mai intamplat in film?
-Ea si-a lasat aaverea si familia pentru a fi cu el...Ia stai nici macar nustiu cum te numesti!!!
-Jack
-Ce naiba se intampla,asa il chema si pe cel din film.Uite,asta e gresit,complet gresti.Eu as putea face greseli daca intervin sentimentele.
-Stai linistita ,te voi ajuta sa salvezi vaporul.Acum trebuuie a plec,dar ne intalnim maine la prova la ora 12:00.Probabil ca ai mei ma cauta,asa ca imi iau ramas bun pentru moment.La prova,maine.Retine.
-S-a facut!!
   Ce naiba se intampla cu mine,e ca si in film si nu vreau acelasi sfarsit pentru nimeni.Ei bine acum vine greul,trebuie sa ma intalnesc cu Peter si Chriss,care inca au moralul la pamant.